Ce-am citit toamna asta și mi-a plăcut

Toamna asta a venit, s-a instalat și a trecut pe repede înainte. Simt că am alergat timp de trei luni, dar o alergătură cu bucurie, care a adus în viața mea abundență. A fost o toamnă a învățării și a pregătirii de noi proiecte și noi pași către schimbarea lumii.

Toamna asta am citit cărți de nonficțiune mai mult decât în oricare perioadă din viața mea. Toamna asta mi-am schimbat paradigma. Credeam despre mine că nu-mi place și nu pot să citesc altceva decât beletristică. M-am înșelat.

Deși începutul a fost mai lent, pentru că mi-am dat timp să mă bucur de Sălbaticul, se pare că am recuperat pe parcurs pentru că, la capătul celor trei luni, bifez 22 de cărți citite, adică mai mult decât cărțile parcurse în celelalte anotimpuri.

După Sălbaticul, am păstrat ritmul lent cu Blândețea nopții, care m-a provocat peste măsură, n-am știut dacă-mi place sau dacă nu-mi place, dacă vreau să mă opresc sau nu, dar sigur că nu m-am oprit, pentru că era cartea din provocare.

Apoi, toate celelalte luni au fost un amalgam de învățare, pentru că mă pregăteam pentru un lucru important: lansarea programului Rubikigai, care are drept slogan Unlock the real you (mulțumesc, Vlad, pentru că m-ai împins spre asta). Am luat lucrurile extrem de în serios și n-am acceptat deloc jumătăți de măsură, așa că am trecut pe rând prin Getting things done, Probe de empatie (mai mult pentru că am văzut recomandarea în newsletter-ul DoR), Screw it, let’s do it, The Tipping Point, The Butterfly Effect (by the way, nu e cine știe ce), Cum să nu ucizi joaca (după care m-am dus direct să colorez mandale), Drama copilului dotat (a cărei scriitură nu mi-a plăcut deloc; da, chiar și dacă e nonficțiune, tot ar putea să aibă o scriitură atractivă) și Aspire (care mi-a plăcut cel mai mult dintre toate și mi-a deschis ochii în multe sensuri). Pe lângă astea, ar mai fi încă două pe care o să le termin în iarnă, plus o mare parte din Atomic Habits recitită.

Printre toată această nonficțiune, am mai strecurat și ceva de relaxare: Fata cu palton albastru, Pe pământ suntem strălucitori o clipă (pe care am recitit-o pentru provocare), Istoria apelor, Recviem vesel pentru tata, Rafa (pentru că, probabil știți, sunt obsedată de Open și-am sperat să regăsesc ceva-ceva din cartea aia, dar nu toți tenismenii sunt Agassi și nu toți ghost writerii sunt Moehringer), Pastoralia (o ciudățenie pe care am iubit-o, deși e proză scurtă), Cititorul (care m-a dat peste cap, but in a good way), Biblioteca de la miezul nopții (pentru că aveam nevoie să mai cred în minuni și în magie) și, dacă tot am ajuns la Matt Haig și am avut și posibilitatea să fur startul, am citit și Eu și Moș Crăciun (da, în toamnă).

Și am terminat toamna cu Blestem, cartea pe care tocmai am lansat-o. Da, am trecut-o și pe ea pe listă pentru că abia acum am citit-o cap-coadă și în format de carte.

Winter, bring it on!

Iar aici sunt toate recomandările de cărți, din toate anotimpurile.

Leave a Reply